India

Disponible uniquement sur Etudier
  • Pages : 7 (1724 mots )
  • Téléchargement(s) : 0
  • Publié le : 6 mai 2010
Lire le document complet
Aperçu du document
Lucrare de Licenta
Cuprins
Cap 1. Introducere
{text:list-item} {text:list-item} Cap 2. Pozitionare geografica si cadrul natural
2.1 Pozitionare geografica in cadrul teritoriului Romaniei si in cadrul Carpatilor Occidentali
2.2 Clima, vegetatia si fauna din regiune
Cap 3. _ _Aspecte geografice si geomorfologice
3.1.1 Geneza pesterii
3.1.2 Structura geomorfologica apesterii
A) Geologie si hidrologie
B) Clima Pesterii
3.1.3 Speleoteme
3.1.4 Tipul de relief
3.2. _Factori modelatori_
3..2.1 Factorul hidric
3.2.2 Factorul climatic
3.2.3 Factorul timp
Cap 4 Potentialul si valorificarea turistica
4.1 Scurta prezentare a judetului Bihor si a potentialului turistic a acestuia
4.2 Pestera Ursilor ca destinatie turistica/patrimoniu4.2 Analiza SWOT
Cap 5 Infrastructura specific turistica a zonei
5.1 Accesibilitatea
5.2 unitati de cazare
5.2.1 Capacitatea de cazare
5.2.2 Confort
5.2.3 Servicii
Cap. 6 Fluxuri turistice
Cap.7 Plan de dezvoltare pentru atragerea turistilor
7.1 Importanta unui plan de atragere a turistilor
7.2 Target
7.3 Marketing mix
Cap.8 Concluzii
BilbliografieCap 1. Introducere
{text:list-item} Cap 1.2 Istoric
Descoperirea pesterii
Pinteni de calcar cristalin alb care strajuiesc pe alocuri depresiunea Beiusului au atras atentia vizitatorului inca de la jumatatea secolului al XIX-lea. Celebrul geograf austraic Adilf Schmidl a fost primul care descria, in 1863, particularitatile geografice din imprejurilmile asezarii Chiscau. Mentioneazaexistenta unui gol subteran despre care aflase de la un localnic, cunoscut sub denumirea de Huda de la Chiscau, apoi explorat si descris abia in 1929.
Aceasta pestera, cu o lungime de 150 metri, reprezinta un eraj inferior al Pesterii Ursilor de la Chiscau, descoperita ulterior. Rene Jeannel si Emil racovita viziteaza Huda de la Chiscau intre 1921 si 1925 de trei ori pentru recoltare de faunasubterana.
Pestera Ursilor este situata la marginea comunei Pietroasa, in judeul Bihor. Lucrarile dintr-o cariera de marmura, ale carei urme inca se mai vad si astazi in versantul in care se deschide pestera, au dus la descoperirea intamplatoare, in anul 1975, a unui gol subpamantean. Primul om care a intrat in pestera a fost unul dintre lucratorii la cariera, localnicul Traian Curta al caruinume este inscris la intrarea in pestera si care a ramas de atunci fidel pesterii si care a parcurs galeria de acces pana la Sala Mare.
Prima exploatare completa a fost realizata la 20 septembrie 1975 de catre cercul de speologi amatori "Speodava" din orasul Stei (pe atunci Dr. Petru Groza). Printr-un concurs de imprejurari, la recomandarea Institutului de Speologie din Cluj si datorita implicariiimediate a Consiliului Judetean Bihor s-a reusit inchiderea golului deschis artificial si insituirea pazei severe.
Nu cu multa vreme inainte, minerii descoperisera o pestera nemaintalnita, amonte pe Valea Craiasa; flori imense de aragonit si formatiuni de calcit au fost complet distruse intr-o perioada scurta de timp. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care la nou-descoperita Pesteraursilor s-au luat masuri imediate de conservare ce a permis pastrarea nealterata a intregului ei patrimoniu natural pana in zilele noastre.
Printre cei enuntati in primele zile de dupa descoperire s-au numarat si cercetatorii de la Institutul de Speologie “Emil Racovita” din Cluj, Iosif Viehmann fiind cel care a realizat prima cartare a pesterii. Ridicarea topografica precisa cu teodolitul, inscopul amenajarii ei turistice, a fost facuta, apoi, sub conducerea regretatului Teodor Rusu.
La16 iunie 1980, pestera intra în circuitul turistic al tarii ca cea dintâi cavitate subterana amenajata la nivelul tehnicii mondiale.
Cap 2. Pozitionare geografica si cadrul natural
2.1 Cadrul geografic si descrierea pesterii
Pestera eset situata in sud-estul Depresiunii Beiusului, la limita...
tracking img