La muse

Disponible uniquement sur Etudier
  • Pages : 5 (1064 mots )
  • Téléchargement(s) : 0
  • Publié le : 23 mai 2010
Lire le document complet
Aperçu du document
- Acest ce s-a spus mereu este firul traditiei. Caci arta lui Borges vine întotdeauna dinspre tradiţie, a.î. aceasta din urmă este interogată pe baza a ceea ce corespunde unui trecut esenţial. Acest mediu de transmitere este esential ptr ceea ce vrem sa aratam. Lectura sa asupra trecutului integrat in opera+i este dirijata astfel de ceea ce e esential, clasic, universal. B vede de fapt unitateaomului pe baya traditiei, a.i. se va impartasi
- Dar de unde vine vocatia ptr faptul repreyentativ? Din punerea intrebarii asupra conditiei culturii.
Am dat ca un postulat traditia, un petitio principii, caci mergem pe postulate, insa pana in acel punct care le justifica pe toate; dar si la ea se ajunge tot pe baza acestui panteism, dat intentiei de a gasi constanta nemuritoare a omului, iarprin asta constanta nemuritoare a traditiei.

Invocaţiile retorice au fost în literatura antică principalul vehicul al apariţiei Muzelor. Acestea din urmă au devenit, încă din Antichitate, ocazia unui retorism sub care cu greu se mai poate recunoaşte ceea ce a stat la baza acestui material difuzat ulterior în întreaga literatură, pe baza legii imanente conform căreia „degradarea sensului ducela conservarea materialului” (Eliade). Nu dintotdeauna funcţia Muzelor a fost atât de bine delimitată ca la Hesiod, cel ce stabileşte cu cea mai mare autoritate atribuţiile zeiţelor, în funcţie de diferitele forme de manifestare a spiritului. Cu cât mai multe atribute concrete sunt însă înzestrate Muzele, ne spune Decharme, cu atât ele par a se depărta de o idee mitologică primitivă. (La Homer,acestea compun încă mai degrabă „un choeur illimité et indéterminé” – Decharme). Nu le vom căuta însă urma în afara literaturii.
O hartă sinoptică a diferitelor ei înfăţişări nu ne poate ghida decât către observarea marii lor diversităţi, adeseori rupte de tiparul originar. Curtius oferă o astfel de istorie a tonalităţilor sale din cele mai vechi timpuri şi până către epoca lui W. Blake, epocaunei Muze sleite şi lipsite de forţa resurectă.
Orişicum, Muza va mai culege dăruirea şi desconsiderarea, peste timp, sub diferite formule (este de ajuns să ne gândim la cele câteva apostrofe whitmaniene). Atitudinea lui Borges faţă de aceasta este o secvenţă particulară din istoria ei nu atât pentru că este mai ales teoretică, sau sporadică în apariţiile ei concrete, la nivelul textului, ciprin chiar fizionomia operei sale, a întregii opere, în care Muza ocupă, în mod aproape paradoxal, o poziţie privilegiată.
Înainte de a vedea felul în care se arată ea la scriitorul argentinian, ar trebui să surprindem, pe scurt, trăsătura cea mai spontană şi mai neafectată, acea invariantă a Muzei antice care cuprinde, într-un fel sau altul, toate celelalte aspecte ale sale: credinţa poetuluică ceea ce rosteşte îi este dăruit, „sentimentul că gândirea creatoare nu este opera ego-ului” (E. R. Dodds, „Grecii şi iraţionalul”). Deşi ulterior, şi nu o singură dată de-a lungul vremii, o parte din poeţi îşi va pune izolarea pe seama unei inspiraţii iraţionale, cultivând stările anormale mai degrabă decât procesul cunoaşterii în sine, aceasta nu este decât o exacerbare dionisiacă a feluluineobişnuit în care este primit darul (Dodds) – inspiraţie poetică ce deja mutase accentul pe stările personale. Indiferent că Muzele, fiice ale lui Zeus, sunt moştenitoare ale omniscienţei paterne, sau că simbolizează memoria datorită Mnemosynei (trăsături, de altfel, caduce, deşi nu lipsite de interes pentru cazul nostru de faţă), ceea ce ne apare esenţial este preexistenţa relaţiei dintre poet şizeiţă, înaintea oricărei legături a celui dintâi cu lumea sa poetică.
Restricţiile individului creator pot fi atât de categorice încât Muza să fie dată drept rostitoarea însăşi a discursului poetic („Inspirés d’un souffle divin, - Decharme. Heidegger, în concordanţă cu meditaţiile sale despre zeiţa Aletheia ca „autoare” a poemului parmenidean, vede în Homer interpretul...
tracking img