Le sport

Disponible uniquement sur Etudier
  • Pages : 8 (1922 mots )
  • Téléchargement(s) : 0
  • Publié le : 11 juin 2010
Lire le document complet
Aperçu du document
Introducere

După Marin Preda şi Petru Dumitriu, apar scrierile lui Eugen Barbu, al treilea prozator important al ,, generaţiei pierdute” .
Romanul Groapa, la care scriitorul a lucrat timp de zece ani, refăcându-l de treisprezece ori înainte de a-l publica în 1957, reprezintă începutul unui ciclu dedicat nu numai lumii lumpenului (de care nu se poate face abstracţie în lumeamahalalelor ), dar şi muncitorimii. Acest ciclu a fost realizat prin: Oaie şi ai săi (nuvele), Şoseaua Nordului (roman), Prânzul de duminecă (nuvele), Să nu-ţi faci prăvălie cu scară (teatru).
Cartea declanşează la apariţie o serie de controverse literare, fiind contestată, acuzată de un limbaj ,, crud” şi scene prea ,, tari”, într-un cuvânt de naturalism. Mai mult chiar, romanul abordând olume de la periferia societăţii, o lume a hoţilor, o lume ce se derulează după propriile-i legi şi moravuri, având chiar un limbaj specific, a fost socotit că ar reprezenta un pericol social.
,,Realismul literaturii mele mi-a adus deseori acuzaţia de naturalism. Groapa a stârnit proteste pentru îndrăzneala de a aduce în scenă declasaţi, prefigurări păcătoase ale unei lumi dispărute. Daraceastă lume a fost lumea mea! Am trăit prin ea, în ea! Ce vreţi dacă aşa a fost? De ce să ne ferim faţă de duhorile pestilenţiale? Nu e mai bine să ne întrebăm cine a îngăduit o astfel de lume?”1
Şerban Cioculescu, un critic din vechea generaţie, nu percepe naturalismul ca un stigmat:,,…micul univers al “gropii” se individualizează prin pasiuni primitive mai adesea sănătoase şi printr unplein-airism robust, iar inseşi mizeria şi moartea au altă tonalitate, mai puţin sumbră şi niciodată repulsivă până la îngreţoşare […] Scrisul lui Eugen Barbu oferă tot felul de surprinderi, dar mai ales concizia rară, frazare scurtă, sacadată, dialogul concentrate, nervos, veridic. ۠” 2
Cu timpul, exegeza s-a nuanţat şi diversificat, iar cartea rămâne să vorbească prin sine.____________________________________________________________

_________
1. I. Vlad, C. Robu, Romanul românesc contemporan, Editura Eminescu, Bucureşti, 1974, p. 517.
2. Aureliu Goci, Romane şi romancieri în secolul XX, Editura Fundaţiei Pro, Bucureşti, 2000, p. 272.
Privită în ansamblu, Groapa reprezintă povestea constituirii unui cartier de oameni săraci pe marginea unei imense gropi,, Cuţarida, încare se aruncă gunoaiele Bucureştiului.
,, Groapa nu este doar un decor ,, pitoresc” – aşa cum s-a spus – ci protagonistul intrigii şi cheia mecanismului care declanşează existenţele celorlalte personaje ,, reale” dar secundare: prezenţa oamenilor în această carte este condiţionată şi ,, calificată” de,, figura” Cuţaridei: ea nu este numai locul, dar şi fiinţa faţă de care există Aglaia şiGheorghe, gunoierii, căruţaşii, hoţii şi celelalte ,, suflete” din roman,” 1afirmă Ioan Holban.
,, Lume ’’

Contrar perspectivei topografice marginale, groapa este un spaţiu de tranziţie unde se vine şi se pleacă, definitorie este numai umanitatea care rămâne.
,,Comparate, faţetele acestei lumi au în comun baza existenţială determinantă:mizeria, se despart în atitudine: de acceptare, cu fragile intenţii de opoziţie organizată (la cei dintâi), de revoltă anarhică, ineficace şi marginală (la ceilalţi) şi se reîntâlnesc în punctul de sosire, strivite ambele sub apăsarea unei forţe mai puternice, fără prezenţă epică însă: sistemul de opresiune al societăţii. Clocotind de viaţă, mahalaua reface la scară mică harta.” 2
Laînceput, în această zonă periferică nu observăm decât oameni fără aptitudine pentru viaţa socială: gunoieri, ţigănci care caută sticle goale, hoţi urmăriţi de poliţie, dar treptat îşi fac apariţia şi diferiţi meseriaşi, negustori, salariaţi ai statului, care înjghebează şi, până la urmă, statornicesc o aşezare. ,, Aşezarea care ia fiinţă are un aspect jalnic, iar relaţiile dintre oameni reprezintă o...
tracking img