CURSUL I – NOŢIUNI INTRODUCTIVE

I. ETIMOLIGIE SI DEFINIŢIE
Noţiunea de “comerţ” are 3 accepţiuni (sensuri): a) etimologic provine din latinescul “commercium” care s-a format prin alătura-rea cuvintelor latine “cum” = cu şi “merx, mercis” = marfă, mărfuri [pic] comerţ = operaţiuni cu marfă. b) economic – defineşte comerţul ca o activitate prin care se realizează opera-ţiunile de interpunere în schimbul şi circulaţia mărfurilor [pic] comerţul cuprinde operaţii care se realizează între două momente: cel al producerii mărfurilor şi, respectiv, cel al intrării lor în circulaţie.
Dreptul comercial cuprinde ansamblul normelor de drept care legiferează (normează) operaţiunile realizate între cele 2 momente. c) juridic – are o sferă mai largă deoarece include, pe lângă operaţiile de interpunere în schimbul şi circulaţia mărfurilor, şi alte operaţii, cum sunt cele de producţie a mărfurilor şi a bunurilor materiale, precum şi executarea de lucrări şi prestarea de servicii.
Dreptul comercial cuprinde ansamblul normelor juridice care reglementează activităţile de producţie, circulaţie sau distribuţie a mărfurilor, precum şi execu-tarea de lucrări şi prestarea de servicii.
Operaţiunile comerciale care intră sub incidenţa de reglementare a dreptului comercial vor cuprinde, de exemplu, operaţiunile realizate de către fabricanţii de mărfuri, de către intermediari, cum ar fi cele efectuate de engrosişti şi de distri-buitori în cadrul reţelelor de distribuţie şi, de asemenea, operaţiile realizate de că-tre executanţii de lucrări (constructorii etc.) şi cele realizate de prestatorii de servi-cii (transportatorii de mărfuri sau persoane etc.).
Sensul juridic are baza legală în 2 prevederi cuprinse în Codul Comercial Român, articolele 3 şi 7.
Articolul 3 reglementează faptele de comerţ, adică acele acte comerciale, fapte comerciale şi operaţii economice pe care legea comercială le desemnează ca fiind fapte de comerţ.
Articolul 7 este o reglementare de principiu a