Istoria romanului modern de R-M. Albérès Coperta de Sergiu Georgescu R.-M. Albérès HISTOIRE DU ROMAN MODERNE © Editions Albin Michel Paris 1962, 1967 În româneşte de Leonid Dimov Prefaţă de Nicolae Balotă Editura pentru Literatură Universală 1968

Prefaţă

Marginalii la o istorie a romanului modern de Nicolae Balotă

O situaţie mitică, fundamentală pentru condiţia umană, este aceea a căutării. Mitologiile sunt pline de eroi care se angajează în aventură, pentru a găsi un obiect râvnit ori pentru a descoperi o taină. Lâna de aur, apa vie, o femeie, un monstru ascuns în labirintul său, „cheamă" eroul, îi determină vocaţia. O asemenea vocaţie întâlnim şi la eroii epopeilor antice sau medievale, în care unele mituri străvechi apar metamorfozate sau descompuse, păstrându-şi însă intenţionalitatea originară. Întâlnim, astfel, patosul marilor căutători: al unui Ulise rătăcind pe mări în căutarea căminului pierdut, al creştinului Parsifal căutând misticul potir. Substraturile mitice ale romanului revelează, de asemeni, între alte structuri esenţiale, aceea a căutării. Nu este vorba, fireşte, doar de o „temă" preferată a romanelor din toate timpurile; nu pentru faptul că istoriseşte peripeţiile unei omeniri într-o permanentă agitaţie iscoditoare, ci pentru că este chiar el o continuă căutare, romanul constituie genul literar al explorării. Dacă ne-am imagina un roman al romanului (şi unele opere semnificative ale timpului nostru se apropie de o asemenea formulă, fiind scrieri în care romancierul se înfăţişează pe sine scriindu-şi opera, înfăptuirea acesteia petrecându-se oarecum sub ochii noştri), se înţelege de la sine că, personajul principal al unei astfel de lucrări fiind mai puţin romancierul şi mai degrabă însuşi Romanul, acesta n-ar putea să ne apară decât ca o entitate, o fiinţă spirituală care, căutând să cuprindă o lume, se caută pe sine. Orice încercare de a construi o istorie a romanului trebuie să ţină seamă de acest caracter esenţial. A scrie o astfel