U natiunalismu corsu
U nove di maghju 1769, a battaglia di ponte novu si compie, l’indipendenza corsa hè persa.
A parti di stu mumentu, seguitanu quarant’anni di ripressione cusi feroce chì sanguinarie.
Dopu parechje insurrezzione piantate ind’e u sangue, a resistenza corsa cuntinueghja d’altre manere :
In 1914, in Marignana, à a viglia di a guerra, dui stitutori Saveriu Paoli è Ghjacumu Santu versini publicenu u primu è ultimu numeru di « a cispra ».
A cispra hè una publicazione in lingua corsa è francese ancu pè appicca : « la corse n’est pas un département français : c’est une nation vaincue qui va renaître ! ».
A cispra vole l’autonomia di a Corsic sera lanciatu publicamente un manifestu per u so favora mà a primera guerra mondiale a da causa l’abbandonu di stu prujettu.
A Corsica hè addiviluta da a guerra :
-mancanu l’omi per mentene l’ecunumia fundata nant’à l’agricultura, è di piu a piaghja orientale, a regione chì ha u piu di terreni agriculi hè tuccata da u paludisimu è di a malaria.
L’isula entre in un astistanatu cumplettu.
-una cumpagnia francese hà u monopulu di i transporti maritimi, i billetti è u transportu di mercanzia so pruibitivi per i corsi. A corsica si trova isulata di u cuntinentu.
-a pulitica insularia hè gangrenata
U populu soffre, millaghji di corsi piglianu u caminu di l’esilu per scappà a miseria.
Ma, a Corsica un hè micca cumpletamenta francisata, è a lingua corsa hè sempre viva in i paesi. Per a francia jacobina ghjè intullerevule è imposa u so mudellu culturale in lingua francese. U populu si rende comptu chì a so terra hè tratata cumm’una culunia. Certi corsi vannu da reagisce :
In 1920, corsi di tutte e pulitiche, di tutti i mezi suciali s’adduniscenu in giru di un ghjurnalu puliticu chjamatu « a muvra » è di u so direttore Petru Rocca pè participa a un muvimentu autonomistu di u nome di « corsisme ». « A muvra » si stampà di a filosufia pulitica di « a cispra » sparitu troppu prestu è