Paoptism

Disponible uniquement sur Etudier
  • Pages : 117 (29179 mots )
  • Téléchargement(s) : 0
  • Publié le : 12 décembre 2010
Lire le document complet
Aperçu du document
Studiul de caz IV:
Rolul paşoptismului în literatură

„Literatura-calea spre o naţiune modernă”

Studiul de caz IV:
Rolul paşoptismului în literatură

„Literatura-calea spre o naţiune modernă”

Realizatori:

• Alexandra Căpitanu
• Diana Dodoi• Vlad Duţă
• Alexandru Lăcătuşu
• Dalia Popescu
• Cătălin Săraru
Clasa a XI-a A
Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”,
Rm. Vâlcea

Coordonator :
Prof. drd.Geanina Oprea-Avram
Studiul de caz IV:
Rolul paşoptismului în litearatură

„Literatura-calea spre o naţiune modernă”

Cuprins:
➢ Paşoptismul: delimitări conceptuale
➢ Romantismul
Particularităţile romantismului
Romantismul paşoptist
➢ Momentul Dacia Literară

➢ Arta literară în ideologia paşoptistă
Tema istoriei
„AlexandruLăpuşneanul”
„Anul 1840”

„Românii supt Mihai - Voievod Viteazul”

„Umbra lui Mircea. La Cozia”
Tema Conştiinţei Naţionale
„Cântarea României”
„Un răsunet”
Destinul naţional al literaturii populare-tema folclorului
„Miorţa”
„Zburătorul" 
Tema naturii-pastelurile

➢ Generaţia paşoptistă
Mihail Kogălniceanu
Vasile AlecsandriIon Heliade Rădulescu
Nicolae Bălcescu
Andrei Mureşanu
Constantin A. Rosetti
Andrei Şaguna
Gheorge Asachi
Alecu Russo
Dimitrie Bolintineanu

Grigore Alexandrescu

➢ Bibliografie

Paşoptismul: delimitări conceptuale

Înainte de aîntreprinde unele investigaţii în legătură nemijlocită cu tema acestei lucrări, e nevoie să facem unele precizări privind limitele cronologice ale epocii paşoptiste şi să elucidăm tendinţele principale ale acesteia, tendinţe care s-au impus în epocă şi care „au orientat şi fertilizat concepţia artistică şi scrisul fiecărui creator în parte”.
Împărţirea istoriei literaturii naţionale în epoci sauperioade e un lucru la fel de anevoios ca şi stabilirea unor anumite limite în viaţa spirituală a unui popor, deoarece aceasta, la fel ca şi literatura, se prezintă ca ceva neîntrerupt. În evoluţia literaturii există întotdeauna legături de continuitate şi „cu cât scriitorul este mai mare, cu atât legăturile lui cu trecutul şi viitorul sunt mai adânci”. Astfel, între literatura paşoptistă şi ceaanterioară şi posterioară există o unitate indisolubilă.
Spre exemplu, primele manifestări ale iluminismul, prezent în epoca paşoptistă, apar încă în fazele literare de până la 1840, în creaţia unor anumiţi scriitori şi oameni de cultură, fiind reprezentat, în primul rând, de Şcoala Ardeleană. Paşoptiştii, însă, au amplificat aceste stări de manifestări iluministe pronunţate, dar, totuşi,incipiente, transformându-le într-un sistem de concepţii social-politice şi cultural-estetice bine închegat. Ideile iluministe îşi păstrează la noi forţa şi interesul până în jurul anului 1870, de aceea, iluminişti pot fi consideraţi atât S. Micu, Gh. Şincai, P. Maior, Gh. Asachi, I. Heliade-Rădulescu, cât şi M. Kogălniceanu, C. Negruzzi, V. Alecsandri ş.a.
Ca orientare literară, în cuprinsulliteraturii paşoptiste predomină romantismul care va atinge apogeul abia cu M. Eminescu. Dar elemente romantice sunt detectabile încă în poezia lui Al. Hrisoverghi, V. Cârlova, I. Heliade-Rădulescu, adică în opera celor care au cultivat motivul ruinelor şi al mormintelor, tema trecerii timpului, solitudinea şi peisajul nocturn. În această ipostază romantismul se va îmbina cu iluminismul şi...
tracking img