Caldas

periodi di siccità e di gran caldo, continuino a coltivare l’incombente minaccia dei piromani come secoli fa quella degli untori che seminavano la peste a Milano o delle streghe che rubavano i bambini. In realtà i piromani che ricompaiono ogni estate calda e secca, definiti dal capo della protezione civile come «i malvagi che vogliono rovinare l’Italia», sono poi degli italiani abbastanza normali nel loro vizio che è di rubare dove possono con il minimo rischio. Nella stagione degli incendi tutti i giornali

pârâie, muguri, fluturi, firul de iarbă şi gândacul, copilaşii veseli, ca în “Oaspeţii primăverii”, “Cucoarele”, “Dimineaţa”, “Tunetul”, “Paştele”,.Alte versuri sugerează un vădit potenţial emotiv şi meditativ al poetului care observă: “ lumina e mai caldă şi-n inimă pătrunde”. Unele poezii ale lui Pillat, Voiculescu şi Blaga vor adânci aceste aspecte în viziuni proprii. În pastelurile româneşti, ca reper intermediar între cosmic şi uman, se concretizează diferite elemente caracteristice cum

găsi ceva înălţător; acum ar fi vrut să se afle şi el alături de ei, acolo, pe creastă, în inima nopţii şi a furtunii. Prea târziu, ocazia trecuse pe lângă el şi el o lăsase să scape. Bine odihnit şi cu veşmintele uscate, înfăşurat în pelerina lui caldă, Giovanni Drogo privea poate acum cu invidie luminile îndepărtate, în vreme ce Angustina, acoperit tot cu o mantie de zăpadă, îşi aduna cu greutate ultimele rămăşiţe de energie, pentru a-şi netezi mustăţile ude şi pentru a-si aranja cu meticulozitate

l’adoption et la pratique du MQT se confrontent à des barrières socioculturelles dans plusieurs pays pauvres et en voie de développement, tels la Chine (Glover et Siu 2000; Pun 2001), la Taiwan (Yen et al. 2002), l’Inde (Gupta 2000), le Brésil (Wood et Caldas 2002), le Mexique (Jun et al. 2004) et l’Afrique subsaharienne (Thairu 1999; Mersha 2000 ; Isaksson et Wiklund 2002; Wankhade et Dabade 2005). Car, l’adoption du MQT suppose un changement radical et significatif du système de management traditionnel

PRADA Bucaramanga, 1972. Perteneció al taller Umpalá. Estudió literatura virtual en la UNAB (sin terminar). Hizo parte de la publicación del Colectivo de Cuentos del Instituto Municipal de Cultura en 2006. Finalista del concurso de cuento Samaná (Caldas, 1995) y del concurso de cuento Penitenciarte (2008) y Primer puesto en poesía Penitenciarte 2008. Camarógrafo independiente. Actualmente, asiste al Taller de Literatura RENATA. Los centauros A Loaiza Campillo ¿Compadre, te cuento la última

le crains, le diable en personne ; mais sois tranquille. Si je ne parviens à faire pendre les Barricini, je trouverai moyen d’en venir à bout d’une autre manière. Balle chaude ou fer froid (1) ! Tu vois que je n’ai pas oublié le corse. – (1) Palla calda u farru freddu, locution très usitée. - Le plus tôt serait le mieux, dit Colomba en soupirant. Quel cheval monterezvous demain, Ors’ Anton’ ? - Le noir. Pourquoi me demandes-tu cela ? - Pour lui faire donner de l’orge. Orso s’étant retiré dans sa chambre

l'altra guancia; li diretani a le cosce distese, e miseli la coda tra 'mbedue e dietro per le ren sù la ritese. Ellera abbarbicata mai non fue ad alber sì, come l'orribil fiera per l'altrui membra avviticchiò le sue. Poi s'appiccar, come di calda cera fossero stati, e mischiar lor colore, né l'un né l'altro già parea quel ch'era: come procede innanzi da l'ardore, per lo papiro suso, un color bruno che non è nero ancora e 'l bianco more. Li altri due 'l riguardavano, e ciascuno gridava:

noir. Pourquoi me demandes-tu cela ? – Pour lui faire donner de l’orge. » Orso s’étant retiré dans sa chambre, Colomba envoya coucher Saveria et les bergers, et demeura seule dans la cuisine où se préparait le bruccio. De temps en 1 Palla calda u farru freddu, locution très usitée. 157 temps elle prêtait l’oreille et paraissait attendre impatiemment que son frère se fût couché. Lorsqu’elle le crut enfin endormi, elle prit un couteau, s’assura qu’il était tranchant, mit ses petits

destarmi una volta al cinguettare degli uccelli e non al suono della sveglia e allo strillo del neonato Paolino e all’inveire di mia moglie Domitilla » oppure : « Oh, potessi dormire qui, solo in mezzo a questo fresco verde e non nella mia stanza bassa e calda ; qui nel silenzio, […]47 Mais pour accéder à l’objet du désir – selon le terme utilisé par Maria Corti dans son article Testi o macrotesto ? 48 – , Marcovaldo doit surmonter une série d’épreuves. Comme pour tous les autres récits du recueil, le

pot încheia printr-un mic vis alb, printr-o fragilă şi opacă aripă de porumbel? Vin adesea, mi se aşează pe balcon şi mă lasă să ascult cum inimile lor măsoară nu timpul, ci liniştea. Şi atunci, câteodată, în rare secunde, suie în mine o umilinţă caldă şi binefăcătoare, lacrimile ştiu, fără orgoliu şi limpezi, să-mi curgă pe obraz şi eu ştiu recunoaşte că tot ce se poate dori porumbeii au descoperit de mult. Nimic mai uman decât egoista, marea lor linişte, îmi spun, înţelepţi cei ce o înţeleg...