Retorică şi argumentaţie
Curs practic
Litere, anul I
Asist.drd. Mihaela Constantinescu
Asist.drd. Gabriela Stoica

Tipologia figurilor de stil

I. Figuri de sunet (metaplasme – grupul μ)
a) accidente fonetice: metateza – (istoric) – lat. formosus – rom. frumos; (popular) protopop – potropop sincopa: (lat.; istoric) oculus, non oclus, calida non calda, am vin’t sinereza: le-am dat, re-u-ma-tism – reu – ma - tism apocopa: cinematograf – cinema; sor’ta, las’ să fie; (regional) să găzduie, să grăie
b) figuri de sunet propriu-zise: aliteraţia: vâjâind ca vijelia şi ca plesnetul de ploaie (Eminescu); Pluteşte un lanţ de lebede albe, / Iar visul din parc în lac se răsfrânge (Bacovia); multe şi mărunte, praf şi pulbere, Răsai asupra mea, lumină lină (Eminescu), asonanţa: Apele plâng clar izvorând în fântâne; Coroana-i arde pare (Eminescu), paronomaza: traduttore, tradittore;Am vrut să nu fiu eu de vină / Că am avut numai atâta rădăcină / Cât a rodit o rodie, ş-atât (Arghezi); O love! O life! (Shakespeare); Şi sufeream, / Eu credeam că sufeream de prea mult suflet (Blaga); rima: Clasificare - după expresia morfologică : a) sincategoriale (categoriale): pământul-vântul, vină-suspină b) heterocategoriale (noncategoriale): lumină-senină; lăuda-cumva c) compuse: iată-l – Tatăl; arat-o – adorato - după structura metrică (poziţia silabei pe care cade accentul) a) masculine (oxitone): roţi- poţi; nemuritor-dătător; stâng-plâng b) feminine (paroxitone: lumină-bizantină, exilată-curată; proparoxitone: gândurile-pământurile, malurile-valurile) - după succesiunea în strofă: a) împerecheată: aabb b) încrucişată: abab c) îmbrăţişată: abba d) monorimă: aaa - corectitudinea: a) perfecte b) imperfecte (asonanţe): umbră-undă; dânsa-aprinsă
! rimă ecou (concentrică) – a) rime omonimice : Se-aşterne bruma peste vii/ De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii? (Eminescu), b) identice: Plec capul la