Craciun in Bucovina

Craciun

Se presupune ca originea cuvantului Craciun vine din latinescu Creatio, care inseamna nastere, renastere. Se inapoiaza toate lucrurile imprumutate in timpul anului. Se ascunde furca si fusul de tors - in ajunul Craciunului. Se agata de grinda, sub streasina, plante aromate: menta, busuic, maghiran. In ziua de Craciun, colindatul incepe cu Steaua. Mersul cu steaua se face in grupuri de cate 3 copii. Masa de Craciun este cu carnati afumati, sarmale, friptura de porc cu muraturi de la butoi si feluriti cozonaci cu nuca si mac, toate stropite cu vin, este obligatoiu sfintita de preot.

Colinde

Postul de Craciun incepe pe 15 noiembrie, data de la care copii si tinerii, in general, incep sa invete colindele.
Grupul unei cete de colindatori numara 6 persoane, copii baieti sau tineri flacai. Colindele incep in seara de Ajun. Colondle din Bucovina sunt considertae cele mai vechi forme literare, atestate din perioada Evului Mediu. Colindele sunt creatii anonime vechi si foarte vechi cat si creatii culte ale unor compozitori sau preoti. Colindele povestesc despre Nasterea mantuitorului.

Colinde culte: Iata vin colindatorii de Tiberiu Brediceanu; O, ce veste minunata de D.G.Kiriak; Domnulet si Domn in cer de Ghe. Cucu.

Masa de Ajun

Colacii se fac in ziua de Ajun, dis de dimineata. Forma colacilor trebuie sa fie perfect rotunda, dupa forma Soarelui si a Lunii, planetele cu cea mai mare influenta in viata noastra. Alte 12 feluri de mancare de post se pregatesc cu seara de Ajun: sarmale de post, ciuperci cu usturoi, fasole batuta , prune uscate, grau pisat. Sub fata de masa se pune fan iar la colutir stiuleti de porumb pentru calul lui Mos Craciun.

Bradul de Craciun

Se presupune ca originea cuvantului Craciun vine din latinescu Creatio, care inseamna nastere, renastere. Bradul este simbolul vietii vesnice, al regenerarii si deci cel mai potrivit copac care sa se asocieze cu Craciunul. Impodobirea bradului are o