Ale

comunicare. În stadiul incipient de dezvoltare, distribuţia este dominată de mici puncte de vânzare independente, de tip familial, care folosesc metode de comercializare tradiţionale. Ponderea comerţului tradiţional independent în vânzările totale ale unei ţări indică „rata de industrializare” existentă în domeniul distribuţiei. În ţările din sudul Uniunii Europene predomină micile puncte de vânzare independente (de exemplu, Portugalia, Italia), în timp ce în ţări Sistemele de distribuţie din

Civil |  Care privește pe cetățenii unui stat (cu excepția militarilor și a reprezentanților bisericii) sau care aparține, este specific acestor cetățeni; care se referă la raporturile juridice ale cetățenilor între ei (cu excepția militarilor și a reprezentanților bisericii), precum și la raporturile economice ale acestora cu organele și organizațiile statului. ◊ Drepturi civile = drepturi de care se bucură o persoană (fizică sau juridică), reglementate și recunoscute ca atare | | demandeur | Celui

adăugarea distilatului de vin. Vinul de Porto are o tărie alcoolică de 19-20% (pentru unele tipuri) sau de 20-23% vol. (pentru alte tipuri). Vinul se supune unui tratament termic (portveinizare) şi apoi se maturează. Realizarea însuşirilor organoleptice ale vinului de Porto depinde de corectitudinea executării operaţiei de portveinizare (tratamentul termic în aparate speciale sau la soare). Factorul principal al acestui proces este temperatura. La nivel de 15-20°C, transformările decurg foarte încet. De

5000 C’est good ! | Captal 10000Réserves 50000Pertes 60000CP = 0 < 5000 (moitié du capital)* Problème ! Du coup on fais une assemblée générale extraordinaire | *Les capitaux propres ne peuvent pas être inférieur à la moitié du capital. Droit c^ale Droit du travail Droit public Droit de la consommation Droit pénal Droit de la publicité Droit fiscal Droit des affaires | Droit à la concurrence IMPORTANT Comment devient-on commerçant ? Le commerçant : A un K-bis (c’est

P : P romote (promouvoir) Q : Q uality / Quotation (devis) R : R esponsable S : S ale (vente / solde) / Supplier (fournisseur) T : T utor / Turnover (chiffre d’affaires ou roulement de personnel) U: U nity / Unemployment (chomage)

Commerce international et mondialisation. In Économie (pp. 169-188). Paris: Eyrolleshttps://www.glossaire-international.com/pages/tousSmith, A. (2000). Recherche sur la nature et les causes de la richesse des nations. Paris: Economica.MARRAKECH Ta ale pelill deals UNIVERSITE CADI AYYAD pgt—ail a__uS @yauaiasl G4igilall a___iclnipaig a igipa d au faculté des sciences juridiques economiques et sociales kelaa des sraghna UA THEORIE DES AVANTAGES ABSOLUS ( A. SMITH )

entre les pays, la spécialisation des économies, la croissance économique ainsi que d'augmenter la richesse de chacune des nations qui y concourent 2) L’accord de libre-échange avec les USA des opportunités réelles : L'accord de libre échange (ALE), en vigueur entre le Maroc et les Etats-Unis depuis 2006, offre des «opportunités énormes» d'échanges et d'investissements pour les deux pays, comme en témoigne le volume des échanges commerciaux bilatéraux qui se sont chiffrés à plus de 2,6 milliards

zawodowych (career development). Wykorzystanie możliwości współczesnych teorii rozwoju (Osipov 1990) pozwalało na optymalne udzielanie pomocy, adekwatnie do fazy rozwojowej, w jakiej znajduje się jednostka. Wynikała z nich nie tylko możliwość, ale i konieczność udzielania pomocy też ludziom dorosłym w ważnych, decyzyjnych punktach rozwoju ich kariery życiowej. Zwrócenie uwagi na to, że rozwój człowieka ma miejsce w ciągu całego jego życia spowodował, że badacze poddali analizie funkcjonowanie

80 e P 8 6 e Rue de ale cip in r Pè ve Du re- y rna Cha ineoma ulin du Ddu-Mo ono du du on Vis 78 och ett e Gre net Sai Fla Taillon ont de Carl'Anci tou enn che erie Ma A.- d Saint-Jacques red Alf t rion Ém ilie n-R S nt- An d de ub ert -80 N a orm nvi lle du Parc d ou uC t ven Aé rop ort Béd Wilfr id-Ha mel ard Princip ale des En d ves 79- P E

LRQDUHUHFLSURF O mare parte aSULQFLSLLORUúLQRUPHORUGHGUHSWLQWHUQD LRQDOvúLDX RULJLQHDvQQRUPHOHPRUDOHGUHSWXOLQWHUQD LRQDOILLQGvQHVHQ DVDED]DW pe regulile moralei. 'UHSWXO LQWHUQD LRQDO OD UkQGXO VX LQIOXHQ HD] UHJXOLOH PRUDOH ale raporturilor interstatale, contribuind la dezvoltarea acestora în raport GHFHULQ HOHYLH LLLQWHUQD LRQDOHED]DWSHGUHSW 4. 'UHSWXOLQWHUQD LRQDOúLSROLWLFDH[WHUQDVWDWHORU 'UHSWXOLQWHUQD LRQDOFRQVWLWXLHXQPLMORFGHRULHQWDUHúLGH