traducere

Pages: 9 (2026 mots) Publié le: 12 juin 2014
Traducere de Gabriel Liiceanu, Bucuresti, Humanitas, 1996
Sunt un specialist al obsesiilor. Nimeni nu le-a trait asa cum le-am trait eu. Stiu prea bine ce poate sa faca o idee din noi, pina unde ne poate duce, cum ne poate tari si rapune, stiu primejdiile nebuniei la care ea ne poate împinge, intoleranta si idolatría care stau la pindà în ea, impudoarea sublima la care vrând-nevrând nesupune... stiu ca obsesia este fondul unei pasiuni, sursa care o hraneste si o sustine, secretul care o face sa dainuie.
Eram departe de-a fi împlinit treizeci de ani, cind s-a întimplat sa fac o pasiune disperatà, agresiva, din care nu exista scapare si care m-a hartuit ani de-a rândul. Tara mea! Voiam eu orice pret sa ma agat de ea - si nu aveam de ce sa ma agat. Nu-i puteam gasi nici realitate, niciprin prezentul si nici prin trecutul ei. Plin de furie, îi atribuiam un viitor, il nàscoceam, îl înfrumusetam, farà sa cred o clipa în el. Am sfirsit prin a1 ataca, acest viitor, prin al urî: am scuipat de utopia mea. Ura mea iubitoare si deliranta era asa-zicând lipsità de obiect, tara mea se transforma în pulbere întâlnindu-mi privirea. O voiam puternica, farà de màsura, nebunà, asemeni uneiforte malefice, unei fatalitàti ce ar fi facut sa tremure lumea, si ea era mica, modesta, lipsità de atribútele care alcàtuiesc un destin. Când mà aplecam asupra trecutului ei, nu descopeream decât servitute, resemnare si umilintà, iar când mà întorceam càtre prezent, mà întâmpinau aceleasi defecte, unele deformate, áltele ràmase intacte. O încercam farà cruzare si cu o asemenea frenezie de adescoperi în ea altceva, încât frenezia aceasta mà facea nefericit, atât era de clarvàzatoare. Am ajuns atunci sà înteleg cà tara mea nu rezistà în fata orgoliului meu, cà oricum, confruntatà cu exigentele mele, ea se dovedea neînsemnatà. Oare nu atunci am ajuns sà scriu cà as fi vrut sà se întâlneascà în ea «destinul Frantei si populatia Chinei?» Ce nebunie! Dar o nebunie care mà facea sà sufar, un delirdefel gratuit, de vreme ce sànàtatea mea se resimtea de pe urma lui.
In loc sà-mi îndrept gândurile spre o aparenta mai consistentà, m-am atasat de tara mea, presimtind cà ea urma sà-mi ofere pretextul unor chinuri nesfirsite si ca, atâta vreme cât aveam sà visez la ea, voi avea la dispozitie un nesecat izvor de suferinta. Gàsisem si aveam la îndemina un infern inepuizabil, în care orgoliul meuputea sà ajungà la exasperare pe socoteala mea. Iar iubirea aceasta devenea o pedeapsà pe care o reclamam împotriva mea si un donchihotism feroce. Discutam la nesfirsit despre soarta unei tari farà de soarta: am devenit, în sensul propriu al cuvântului, un profet în pustiu . De altfel nu eram singurul care divaga, nici singurul care suferea. Mai existau si altii care aveau un viitor în vedere,viitor în care ei credeau, cu tóate ca uneori ajungeau sá se indoiasca de legitimitatea sperantei lor. Eram o adunáturá de disperati in inima Balcanilor. si eram sortiti esecului: iar esecul nostru ne e singura scuza cá tara noastra nu exista era pentru noi o certitudine; stiam cá ea nu avea realitate decát pentru disperarea noastra.
Pe atunci s-a náscut un soi de miscare, care voia sá reformezetotul, páná si trecutul. N-am crezut sincer in ea nici mácar un singur moment, insá aceastá miscare era singurul indiciu cá tara noastrá putea fi altceva decát o fíctiune. A fost o mineare crudá, amestec de preistorie si de profese, de misticá a rugáciunii si a revolverului, pe care tóate autoritátile au persecutat-o si care facea tot posibilul sá fíe persecutatá, Cáci comisese greseala de neiertatde a concepe un viitor pentru ceva care nu avea unul. Toti sefii ei au fost lichidati, iar cadavrele lor aruncate in stradá: in ce-i príveste, ei s-au ales cu un destín, fapt ce a scutit tara sá aibá la rándul ei unul. Si-au ráscumpárat patria cu dementa lor. Au fost martiri sángerosi. Credeau in omor, drept care au si fost omoráti. Au luat cu ei in moarte viitorul pe care il concepuserá in...
Lire le document complet

Veuillez vous inscrire pour avoir accès au document.

Devenez membre d'Etudier

Inscrivez-vous
c'est gratuit !