La Casa Mila

Reprezentată la Teatrul Naţional din Iaşi, în beneficiul dlui Millo, la 1852. [modifică] ACTUL I Teatrul reprezintă o ogradă de curte boierească la ţară. În stânga, casa Chiriţei cu cerdac şi cu ferestre pe scenă. În dreapta, lângă culisele planului I, o canapea de iarbă înconjurată de copaci. În fund, ostreţele şi poarta ogrăzii. Lângă casă, o portiţă în zăplaz, care duce în grădină. În depărtare se vede satul. Scena se petrece la moşia Bârzoieni. [modifică] SCENA I CHIRIŢA (în costum de amazonă

le traitement individuel des fenêtres. Il y a plusieurs terrasses-jardins individuelles et collectives agrémentées d'une végétation luxuriante et désordonnée. Les ondulations des lignes extérieures et des parterres irréguliers peuvent rappeler la Casa Mila de Gaudi (19061912), de même que les courbes d'escaliers qui mènent à la rue en constituent le prolongement. H. disait dans le poème qu'il a écrit concernant la maison : "Un peintre rêve de maisons et d'une belle architecture au travers desquelles

Picasso’s tour, science tour… For exemple, science tour will be compounded by: Cosmo Caixa, science museum, Barcelona Zoo, Barcelona Botanical Gardens and the Colombus Monument. The Gaudi’s tour will be: Sagrada Familia, the park Guëll, Batlo and Mila houses. For 2015, we decided to stop the renovation of the Sagrada Familia in order to let visitors visit all the monument. To facilitate the tours, the entire trips will be marked with different paints and a global ticket for each tour will be proposed

hidoasă. Una din farsele care îl amuzau peste măsură de mult era să se dea drept japonez. Cum era- puţin galben şi cu ochii răsuciţi spre tîmple, lucrul nu era greu. Pleca împreună cu Abadie în Karaya, cartierul cocotelor franceze, şi intrafuj într-o casă vorbind amîndoi englezeşte. „Eu sînt japonez şi prietenul meu e anamit", spunea Vairat în englezeşte. Susţinea o conversaţie cît mai absurdă, apoi izbucnea deodată, cu un accent pe care îl voia cît mai trivial parisian : „Noi sîntem Vairat şi Abadie

crea o soartă mai fericită, el ştia că în "această ordine a realităţii", cum o numea el, nu-l va întâlni nici un zâmbet şi nici o lacrimă -neiubit şi neurât de cineva, se va stinge asemenea unei scântei după care nu-ntreabă nimenea — nimenea-n lume. Casa lui de pustnic, un colţ întunecos şi painjinit din arhiva unei cancelarii, şi atmosfera leneşă şi flegmatică a cafenelei — asta era toată viaţa lui. Cine-ntreabă dacă şi el are inimă, dacă şi lui i-ar plăcea să umble frumos îmbrăcat, cum sunt întrebaţi

Gaudi (1852-1926) Diplômé de l'école d'architecture de Barcelone en 1878, il travaille dès ses débuts avec l'architecte Joseph Fontsere sur le projet du Parc de la Ciutadella. Sa carrière commence vraiment en 1883, avec le début de l'édification de la casa Vicens. Jeune architecte, il est d'abord inspiré par Eugène Viollet-le-Duc mais bien vite, il rompt avec le modèle néogothique et se fait remarquer par son originalité et sa fantaisie. Dès ses premiers projets, il fait cohabiter architecture et mobilier

parfaite du concept d'art intégral. Même les rivets restés visibles sont là pour rehausser le reste de la décoration. Horta utilise aussi au maximum la lumière et l'acier visible (une des quasi-constantes de l'Art Nouveau) comme le feront Gaudí à la Casa Battló ou Mackintosh (dans les ferrures de la Glasgow School of Art, par exemple). Horta arrive à créer des nouveautés qui font de ses bâtiments autre chose que du "déjà vu", ce qui annonce l'éclosion de l'Art Nouveau dans toute l'Europe. De chacune

| |edited by nccmn652 nccmn652 |Saint-Marcel. La această pensiune, cunoscută sub numele de Casa Vauquer, se primesc deopotrivă | |Home |bărbaţi şi femei, tineri şi bătrîni, fără ca vreodată gura clevetitoare a lumii să fi găsit ce să | |edited by nccmn652 nccmn652 |scornească despre cele ce se petrec în această respectabilă casă. Nu-i mai puţin adevărat, însă, că | |View All |de vreo treizeci de ani nu

Ses aspirations “impérialistes” dépassaient la péninsule Ibérique et se tournaient vers le Levant de la tradition gréco-latine. Le noucentisme subit l’influence panlatiniste du XIXe siècle des auteurs de la Renaixença (Víctor Balaguer, Manuel Milá i Fontanals ou Antonio Rubió i Lluch), 44 La pensée de midi introducteurs de Mistral en Espagne ou proches des mouvements qui récupéraient la culture traditionnelle méditerranéenne, comme le félibrige1. Leurs positions seront reprises à la

la fin du siècle, la capitale culturelle de l'Espagne. Le néoclassicisme florissant ne connaît qu'une exception : Antonio Gaudí y Cornet, architecte dont l'originalité a su séduire un mécène d'envergure, Eusebio Güell. Il traite la façade de la casa Milá comme un rivage où les grilles en fer forgé des fenêtres figurent des algues échouées. Son chef-d'œuvre – inachevé – reste la Sagrada Familia, église votive à la structure gothique magnifiée par des innovations audacieuses. Gaudí peuple d'animaux