Teologia

de stimă) şi “logos” (teorie); are sensul de teorie, ştiinţă a valorilor. Axiologia, ca ramură distinctă a filosofiei, constituie o consecinţă a disocierii valorii generice de valorile speciale studiate de ştiinţele particulare: etica, estetica, teologia, economia, logica etc. Spre deosebire de acestea, axiologia pune în centrul preocupărilor sale problema raportului dintre momentul obiectiv şi subiectiv al valorii, modul de funcţionare a sistemului de valori în ansamblu sistemului social, încercând

au contraire, dans les Lettere poetiche : « Avvertisca però di mescolare fra i miei concetti manco concetti teologici che sia possibile; perché io desidero che si possa credere che sia mia fattura; e dall’altra parte non voglio fingere di saper teologia, non ne sapendo: ch’a questo troppo ripugna la mia natura » (LP XLVIII, 18). Si nous pouvons déterminer avec certitude la fécondité de l’allégorie, instrument interprétatif et soutien créatif dans le Tasse plus âgé, c’est plus compliqué d’établir

suntem treji, reprezentările noastre seamănă cu nişte vise; vin şi pleacă, apar şi dispar, zboară înainte să le fi putut reţine” (De Josepho, II). Aceasta este însă una din ultimele manifestări antice ale neîncrederii în mărturii simţurilor, fiindcă teologia creştină, în simbioză cu fizica aristotelică, proclamă certitudinea experienţei senzoriale. Spre deosebire de alte viziuni antice, creştinismul introduce ideea de completă realitate ontologică a lumii. În ontologia creştină dogmatică, cosmosul

vremurile din urmã, în cele în care am intrat deja, creºtinii dreptmãritori vor fi prigoniþi cum nu au fost prigoniþi niciodatã în istorie1 . Aceste prigoane se vor aplica gradat ºi diferenþiat, iar cei care nu se vor supune vor fi zdrobiþi fãrã milã, teologia fãþarnicã a iubirismului aplicându-se doar celor în acelaºi cuget. D ar nu numai împotriva antiecumeniºtilor se ridicã dracul cu mânie mare, ci împotriva tuturor celor ce mãrturisesc adevãrul ºi deranjeazã planurile satanei de înrobire a omenirii

Obras (NETTLAU) Barcelona: 6 volumes, 1938-39 BAKUNIN Michele Libertà e rivoluzione (scritti scelti) Milano: 1948 BAKUNIN Michele Lettera ai compagni d'Italia Livorno: L'Impulso, 1955 BAKUNINE Michele Scritti editi e inediti (MASINI) I. La Teologia politica di MAZZINI e l’Internazionale (1871) II. Ritratto dell'Italia borghese 1866-1871 III. Scritti napolitani (1865-1867) Bergamo: Novecento grafico, 3 volumes, 1960-63 BAKOUNINE Michel Archives (LEHNING) Leyde: 8 volumes, 1961-1979 BAKOUNINE

(Kátia Mendonça RESUMO Este artigo tem por objetivo discutir as idéias de Martim Buber acerca da educação e do papel do educador em sua correlação com tempos de crise. O diálogo, a partir de uma interface entre a sociologia, a teologia e a filosofia, ocorre estimulado por dois temas fundamentais: a dor da barbárie e a esperança. Trabalhar com uma educação voltada para o diálogo e para a construção de uma cultura de paz e solidariedade em tempos sombrios e vazios de sentido como

ombligo, experiencia, generación, masculinidad, inmovilidad, pecado”. Este término da origen al aztequismo Coate, "hermano". La combinación Quetzal-Coatl contiene los siguientes significados, todos relativos a las funciones de Quetzalcoatl en la teología tolteca: “serpiente con plumas”, “doble precioso”, “ave de las edades”, “gema de los ciclos”, “ombligo o centro precioso”, “serpiente acuática fecundadora”, “el de las barbas de serpiente”, “el precioso aconsejador”, “divina dualidad”, “femenino

1979), sottolinea l’indebolirsi dei grandi sistemi interpretativi, delle ideologie, dei valori universali, dei modelli, degli schemi interpretativi totalizzanti, nonché il sorgere della diffidenza nei confronti della scienza che pretende di diventare teologia, presentandosi come l’unico strumento per interpretare la realtà e darne una visione unitaria e coerente: si passa dall’idea di scienza come episteme, quindi raggiungimento della verità, certezza, a quella di doxa, ossia sapere ipotetico, opinabile

est donc vérité. 17. Le thème biblique de la patience de Dieu doit être rapproché de celui de sa fidélité et de sa justice. Voir Joël SPRONCK, La Patience de Dieu, Justifications théologiques du délai de la Parousie, « Tesi gregoriana, Serie Teologia, 160 », Roma, Ed. Pontificia Università Gregoriana, 2008. REVUE THOMISTE 6 plus haut point sa justice quand, intervenant en faveur de son peuple en situation de détresse, il réalise ses promesses18. La justice salvifique dans le Nouveau Testament

L’invidia che Duroy prova è così forte che gli toglie quasi il respiro, si sente esplodere, impazzire all’idea che qualcun altro possa avere più successo o più denaro di lui. 2.6 La Gola Dal latino gŭla(m), di origine indoeuropea. Nella teologia cattolica uno dei sette vizi capitali consistente nello smodato desiderio di alimenti. L’ingordigia di cibi e bevande. Et ideo peccatum gulae quod est circa unam maximarum delectationum in cibus et potibus consistentem est