Nu

activitaţi este motivaţia, fiind primul lor element cronologic. A cunoaşte motivaţia unei persoane echivalează cu gasirea raspunsului la intrebarea ,,de ce'' înteprinde o activitate. Raspunsul este dificil, deoarece cauzele declansatoare sunt multiple şi nu se pot reduce la stimulii externi. Activitatea, reactiile sunt declansate şi de cauze interne; ansamblul lor a fost numit motivaţie de la latinescul „motivus” ( care pune în miscare ). Pentru unii psihologi, motivul este numele generic al oricarei

Analyse comparative entre Nu descendant un escalier de Marcel Duchamp (1912, Huile sur toile, 146 x 89 cm, Musée des Beaux Arts, Philadelphie) et Emma nue descendant l'escalier (1966, Huile sur toile, 200 x 130 cm, Musée Ludwig, Cologne) de Gerhart Richter : Résumé Analyse comparative entre "Nu descendant un escalier" de Duchamp et "Emma nue descendant l'escalier" de Richter I) Traitement du corps A. Couleurs et représentation B. Facture particulière C. Composition

existenţa, unicitatea şi stabilitatea echilibrului funcţia de producţie neoclasică, bazată pe cei doi factori capital şi munca, substituibili acum, trebuie să îndeplinească mai multe condiţii. Populaţia şi creşterea forţei de muncă sunt exogene modelului şi nu se atribuie nici un rol distinctiv capitalului uman sau politicii guvernamentale. În model, acumularea capitalului reprezintă o sursă endogenă de creştere iar cantitatea de muncă disponibilă reprezintă o sursă exogenă. În absenţa schimbărilor tehnologice

 nu descendant un escalier n°2 ,1912, huile sur toile, 147,5x89 cm , philadelphie Peinte en 1912 , Nu descendant un escalier n°2 est une seconde version d'une œuvre non définitive de 1911. (elle manquait de dynamisme et était trop descriptive .) Elle est la suite de sa pratique picturale au sens de la peinture et de l’art « rétinien » comme il l’appelle pour aboutir à une peinture « intellectuelle ». Février 1912, il envoi son œuvre aux « Indépendant de Paris ». L’œuvre fait scandale entre indignation

1639 - La révolte des Va Nu-pieds et la condition paysanneIntroduction : En 1639 eu lieu une révolte paysanne nommée « La révolte des Va Nu-pieds ». En effet c’est sous ce nom « Va Nu-pieds » qu’ils se firent appeler afin de diffuser leur mécontentement car, nous verrons pourquoi durant l’exposé, la révolte trouve son origine auprès des sauniers qui ramassaient péniblement le sel pieds-nu. Mais nous pouvons à présent nous demander comment expliquer l’ampleur

Salomeea sau devenirea unui mit   nicoleta mănucu     Nu ai altă soluţie atunci când eşti condamnat la exil de o societate aflată în plină bulversare decât să te retragi din lume şi să adopţi soluţia lui Huysmans, care prefer㠓realităţii visul acestei realităţi”. Primii care au simţit că lumea mergea la pieire au fost simboliştii. Împărţită între dorinţă şi moarte, cunoaşterea fiinţei la simbolişti s-a reflectat într-un mod regresiv. Refuzul realităţii i-a condus la contemplarea nostalgică

sălbatice, folosire a unor alte forţe puse în mişcare de făptuitor etc.). Omorul poate fi săvârşit şi prin inacţiune, dar numai în acele cazuri în care făptuitorul avea obligaţiunea de a acţiona pentru împiedicarea morţii persoanei. De exemplu, mama nu-şi hrăneşte copilul. 4. Deosebim trei categorii de omor: a) simplu (alin.1 art.145 CP); b) agravat (alin.2 art.145 CP); c) omorul deosebit de grav (alin.3 art.145 CP). 5. Omorul simplu săvârşit fără circumstanţe agravante şi atenuante, prevăzut de

stneréffid tiudorp a stnemeppolevéd sec ed elbmesne’L Introduction : Stratégie – Contexte .esirpertne’l ed egatolip el reripsni tnaved siol te semron ed etêuq enU .sac ed emrof suos sesirpertne sed seriotsih’d te stiaf ed etêuq enU : sepaté 2 ne oiranécs nu noles ésilaér tse’s te senilpicsid sertua’d à stnierpme’d eéutcnop noitseg ed secneics sed enilpicsid enu emmoc émriffa tse’s euqigétarts tnemeganam el ,seinnecéd seuqleuq nE Introduction :Stratégie - Contexte Introduction : Stratégie – Contexte

Introduction 3 II. Quelques mots sur le nu 4 III. Outil secondaire de communication : «le statement» 6 IV. Fiche d’artiste Spencer Tunick – détailles biographiques, parcours artistique et vision 8 V. La gallérie des photographies : prises de vue et art-vertising 17 VI. Les mots des critiques 21 VII. Conclusion 22 VII. Bibliographie 23 L’univers visuel de Spencer Tunick I. Introduction Spencer Tunick photographe des nues. Sa perspective sur le nu, cependant, est tout à fait particulière

conservarea materialului” (Eliade). Nu dintotdeauna funcţia Muzelor a fost atât de bine delimitată ca la Hesiod, cel ce stabileşte cu cea mai mare autoritate atribuţiile zeiţelor, în funcţie de diferitele forme de manifestare a spiritului. Cu cât mai multe atribute concrete sunt însă înzestrate Muzele, ne spune Decharme, cu atât ele par a se depărta de o idee mitologică primitivă. (La Homer, acestea compun încă mai degrabă „un choeur illimité et indéterminé” – Decharme). Nu le vom căuta însă urma în afara